Love love love

long time no see... 

Nu-i bai. Numai lucruri bune și frumoase s-au întâmplat. Nu am făcut decât să fie bine. Am mai adăugat un job, a fost Moș Nicolae pe la noi, am mai sărbătorit un Crăciun alături de familii, ne-am bucurat cu toții de noul an împreună, am gătit, am călătorit prin țară, am leșinat de oboseală, m-am văzut cu prieteni vechi, am râs de ne-am cocoșat, am plâns ca proasta la un film și am terminat încă o carte de citit.

2017 a fost un an extraordinar, cel mai greu an din viața mea dar e posibil să fi fost și cel mai important. Am descoperit că frustrările sunt și ele bune la ceva, că atât nervii cât și temperamentul puternic, impulsul de moment și plânsul pot rezolva probleme pe care altfel nu le-aș fi putut aduce la liman. Am înțeles că nu oricare groapă în care cad are aceeași adâncime și că ieșitul din fiecare are o metodă complet diferită de la una la alta. În sfârșit am înțeles că NU e foarte important și că DA nu e întotdeauna cel mai bun răspuns. Da știu, toată lumea știa asta și mulți mi-au spus-o de o mie de ori dar fiecare avem ritmul propriu și al meu ăsta e.

2018 o să fie genial! Pentru toți, nu doar pentru mine. Vom avea multe chestii ultra violet, flori, paiete și sclipici, prima casă cu prețuri exorbitante, SUV-uri și manele pe toate meridianele. De când suntem o mare familie globală, exceptând triburile din Africa și coreenii din Coreea de Nord, toți purtăm aceleași haine, avem aceleași mașini, credite și conflicte între generații. Tot mapamondul se luptă cu corupția și toate conflictele naționale și internaționale sunt de natură politică...

Whatever. Ideea e că, în ciuda nebuniei din lume, eu am de gând să profit la maxim de 2018 ăsta. Vreau să mă bucur de fiecare moment cu familia mea de acasă de la Berzunți, cu nepoțica mea (cea mai frumoasă și mai scumpă din lume) și cu părinții ei (bolovanul de frate-miu și cu Alinuța lui trăznită), de familia de la Piatra, de bunici, de Yeti, de Lușa, de Pluto și în mod special de Mars. Toate împreună cu Marius și mai ales separat de toate, cu Marius.

O să savurez fiecare moment în care nu mă doare nimic, fiecare zi liberă, fiecare temperatură peste 15°C, fiecare baie în mare, în ocean, în râu, la pârâu sau în lighean, fiecare motiv de râs, fiecare zi de sănătate, de muncă, fiecare party, fiecare limonadă, înghețată cu ciocolată de la Mc, fiecare zi pe prispă cu mâța și cu Țâganu' (câinele bunicilor). În fiecare dimineață mă bucur de fața mea turtită de somn și de părul vâlvoi, de mutra lui Marius de la micul dejun răcit (că nu vin mai repede) și de pomul de Crăciun (pe care nu-l strângem până în martie).

Îmi doresc multe chestii materiale fără sens, multe tâmpenii legate de carieră, o grămadă de idioțenii referitoare la bani, dar niciuna pentru 2018. Anul ăsta e altceva. E pace, liniște, prietenie, veselie, agitație, oameni noi, inimă bună, iubire. Despre chestii materiale discutăm cu 2019-șpele (dacă va mai fi cazul).

Și cam tot ce-mi doresc eu mie pentru anul ce tocmai s-a băgat în viața noastră, aia vă doresc și vouă: numai și numai de bine și de ce contează cu adevărat.

Hugs and kisses!