Nu mai miroși a ouă clocite, of! Ai crescut și porți pantofi. Îți miroase păru-a soare, A lumină și-a culoare, A spice de grâu uscate Și a pâinici mici și coapte. Suferi după noi la gradi, Vrei să cureți niște rodii, Știi s-alegi ce stil să porți Ce iubești, ce nu suporți. Preferințele-s reale, Vrei cizme și nu sandale, Vrei un pluș sa dormi cu el Și să fie șoricel! Vrei bomboane și brioșe Și să spargi ouă în poșe. Îți protejezi frățiorul, Îl alinți și îi duci dorul. Știi când vrea ceva deja Și ii faci pe plac îndată, Așa minune ești fată! Pentru mine tu ești oau. Sensul vieții mele ești. O prințesă din povești, O păpușă fermecată Ce zâmbește flori îndată. Sufletul meu minunat, Inima mea de cobalt, Soarele de dimineață, Stropi de rouă cruzi pe față, Tu îmi dai sensului viață!
„Prefer să mor de pasiune decât de plictiseală.” — Pablo Picasso