Temperamentali

Orice punct din viața fiecăruia dintre noi are cu siguranță și garantat o virgulă. Nimic nu se termină brusc și nici un început nu e degeaba și fără scop! Astfel, dacă ai un șef de tot căcatul și crezi că o să te îmbolnăvești de nervi, că s-au terminat toate, că ai copil acasă și credit la bancă; dacă idiotul/idioata te dă afară sau dacă tu săracul/săraca nu mai reziști și pleci; află că nu este deloc adevărat! Singura chestie care îți lipsește este exact încrederea. Da! ÎN-CRE-DE-REA și dacă îi adaugi și puțină răbdare, așteptare și liniște sau mai degrabă dacă ție îți acorzi aceste mari privilegii, vei vedea și vei descoperi că drumul tău e pavat cu flori și nestemate, și că e doar vina ta că te-ai complăcut în mizeriile unui ne-om, că ai acceptat mediocritatea și că teama de necunoscut și de nou te-a ținut blocat/ă într-o bulă în care nici n-ai murit nici n-ai trăit. Cred eu, idioata de mine, că secolul XXI, dacă n-a venit cu modernism, nou, tehnologie și inovație (în țara noa

long time no see...  Nu-i bai. Numai lucruri bune și frumoase s-au întâmplat. Nu am făcut decât să fie bine. Am mai adăugat un job, a fost Moș Nicolae pe la noi, am mai sărbătorit un Crăciun alături de familii, ne-am bucurat cu toții de noul an împreună, am gătit, am călătorit prin țară, am leșinat de oboseală, m-am văzut cu prieteni vechi, am râs de ne-am cocoșat, am plâns ca proasta la un film și am terminat încă o carte de citit. 2017 a fost un an extraordinar, cel mai greu an din viața mea dar e posibil să fi fost și cel mai important. Am descoperit că frustrările sunt și ele bune la ceva, că atât nervii cât și temperamentul puternic, impulsul de moment și plânsul pot rezolva probleme pe care altfel nu le-aș fi putut aduce la liman. Am înțeles că nu oricare groapă în care cad are aceeași adâncime și că ieșitul din fiecare are o metodă complet diferită de la una la alta. În sfârșit am înțeles că NU e foarte important și că DA nu e întotdeauna cel mai bun răspuns. Da știu,